joi, 18 februarie 2021

Jurnal de dragoste necreată - CXXVI - Trăieşti iubind

Trăieşti iubind

Miraj trăind

Am desfăcut încetişor inima
Şi-am arătat iubirea.
Strălucea mai tare ca soarele.

Dar ochii ce mă fascinau 
Erau orbi şi n-au putut s-o vadă.
Am căutat disperat cuvinte pe-nțeles
Ca s-o înțeleagă.

Dar urechile pe care eu le mângâiam 
Atât de frumoase, erau surde.
I-am luat mâna şi i-am aşezat-o încetişor pe inimă.
Să-i citească tresărirea.

Am implorat-o să mi spună ce simte,
Mi-a desenat că nu înțelege.
Buzele ei atât de dulci erau mute.
O rugam. Dar nu credea.

Am implorat-o în gând.
Dar gândul ei era la altcineva.


Atunci am început să plâng 
Şi lacrimile lac albastru se făceau,
Ca cerul dimineții.

Voiam să mă fi înțeles, 
Iubirea este cheia vieții.


m.i

Un comentariu: