Azi mi-am facut prieten, un spic.
Căci oamenii dezamăgesc.
Și nu am cui să spun nimic.
Spicul e sincer. Drept și bun.
M-a ascultat, căci multe aveam să spun.
Și câteodată când mai bate vântul
Se înclină până la pământ cu tot avântul.
Dar nu se rupe și iar se ridică,
Cât e de mic și vântul cât de mare
El n-are frică.
Cred că e bună a lui învățătură
Când greutățile te-apasă
Să nu ai frică.
Dumnezeu e cu tine, te ridică!
m.i
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu