luni, 10 februarie 2020

Jurnal de dragoste necreată - Cap LXII - Dumnezeu lucrează prin oameni!

Reușind să faci din bunătatea lui Dumnezeu pe care o revarsă asupra ta un bine cât de mic cuiva, să nu ai ca scop primirea de mulțumire căci niciodată nu vei putea mulțumi pe cineva indiferent ce faci. 

Ci mulțumirea ta să fie zâmbetul sincer și bucuria tainică din ochii persoanei care primește binele tău, știind acesta în inima ta mulțumirea îți va fi infinită. Iubirea cu care faci binele își va revărsa razele ei blânde și calde pline de dulceața gândului sincer și în sufletul care primește acest bine. 

Acea persoană este binecuvântată și iubită de Dumnezeu căci a îngăduit Domnul să primească darul și binele tău, dar și tu ești iubit de Dumnezeu căci te-a ales ca tu să poți ajuta sau face un bine într-un anumit moment. 

Așa cum oamenii se întâlnesc în anumite momente ale vieții la timpul îngăduit de Dumnezeu, din orice parte sau loc neavând nici măcar cunoștințe comune și după un timp trăiesc sentimentul că sunt împreună de la întemeierea lumii, că sunt de nedespărțit tot așa Dumnezeu alege și trimite oameni să ridice sau să ajute sub orice formă alți oameni.

Te iubesc spus din inimă prin cuvintele ,,ai grijă de tine,, mi-a mângâiat sufletul uscat de ,,hai că vorbim, pa.,,
Am lasat la poarta inimii tale un bilețel. Acolo am explicat tot, şi marea şi gândul şi macii şi câmpul, pădurea şi zarea, visurile mele, cărarea.

Mesajul este simplu, dar e cuprinzător, cu inima deschisă-l vei desluşi ușor.

Iată ce spune Sf. Ioan Gură de Aur:
 „Cel iubit este pentru cel ce iubeşte identic cu sine. Însuşirea iubirii este de aşa fel încât cel ce iubeşte şi cel iubit nu mai par să formeze două persoane deosebite, ci un singur om”.

Dumnezeu lucrează prin oameni. De multe ori iubirea și binele de care fiecare are nevoie apar când acea persoană aproape că nu mai crede că merită sau că i se va întâmpla o minune. 

Aceasta tot din mila milostivirii infinite a lui Dumnezeu care nu îngăduie să cadă omul prin deznădejde spre pierzare. 

Un înțelept zicea odată că poate fi infinit de mare oceanul, dacă Dumnezeu a rânduit ca doi pești să se întâlnească în mare, se vor întâlni. 

Tot ce faceți să fie cu dragoste și mai ales cu răbdare căci dragostea nu piere niciodată .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
m.i

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu