Neruşinarea primul semn al prostiei crase ca să citez un clasic, incultura, parvenirea, hoția intelectuală, hoția de orice formă, mitocănia, bârfa, pofta de bârfă, nesomnul, lipsa odihnei, judecarea aproapelui, nopțile pierdute fără rost, prostia crasă acută, tupeul, răutatea, minciuna, jocurile de noroc, pariurile, amanetarea bunurilor de orice fel, trădarea fără pic regret, inconştiența, parşivenia, necredința, egoismul, narcisismul, depravarea, ura pe Dumnezeu, atributele omului nou și ale sărăntocului ale omului incult și analfabet ale celui care uită rolul său, care vrea cu orice chip să arate lumii că el nu e fix așa.
Face credite și își ia țoale fake sau chiar originale, neuronii minții sale aflate în imposibilitatea de a gândi de la sine, asociind faptul că dacă pe un tricou scrie un nume să spunem asta îi atribuie oarece calități. Și ion dacă ar scrie pe tricou, tot maiou este și nu îl poți purta oricum.
O lume falsă plină de nonvalori, inculți, incultură, o viață trăită fără lumină, fară dragoste, fără scop, fără țel, fără istorie, fără trecut, fără viitor.
Există oameni cu funcții care nu știu alfabetul sau tabla înmulțirii. Vieți destrămate de orgolii, datorii mai mari ca birurile impuse cândva de turci, pentru toate lucrurile nefolositoare dar deh mândria se plătește scump, tot şi totul este de vânzare, taxe inventate peste noapte peste alte taxe, nu mai există respect între oameni, respect ierarhic, respect față de medici, profesori, magistrați, preoți, cadre militare, ingineri, respectul omului față de natură, respectul omului față de animale, sărăcie, lene, mizerie, iluzii, peste tot fakeuri, trupuri false, mâncare falsă, știri false, lipsa cuvântului, totul este de vânzare, lipsa empatiei a milei, accelerare continuu a timpului prin presiuni psihosociale de orice natură, fratricid.
Un părinte sfânt zicea că demonul de amiază va sta la loc de cinste în casă având coadă si coarnele pe casă.
Făcea referire la tv, coada cablul și coarnele antena. Tare mi-e că avea dreptate. Cât timp prețios pentru viață și trăiri reale dăm cu piciorul în fața emisiunilor distructive de suflet nimicitoare de minți și a dezinformărilor pe orice sursă.
Tot omul face azi politică. La fiecare colț de stradă există experți financiari, psihologi, meteorologi, comentatori sportivi, critici de artă, și analiști politici.
Toți vorbesc doar de bani. Mulți. Fără muncă, fără merit.
Inimile îngheață deși se tot vorbește despre încălzirea globală.
Speranța de viață a crescut?! la 72 de ani dar străbunica a murit la 101 și toate cunoștințele ei pe acolo. Tataie plângea într-o zi că la ei pe stradă murise o fată.
Mi-a fost milă și l-am întrebat ce fată. Fata era de o seamă cu el avea 96. La fel ca toți bătrănii care mureau până în '90.
A crescut speranța de viață la 72? Ne îndreptăm spre prăpastie dar suntem prea mândri să recunoaștem aceasta. Facem alegeri proaste și copiem răutăți. Importăm mizerii de pseudosărbători înțelese prost până și se inventatorii lor sărbătorim monștri închipuiți și râdem de sfinți. De părinți. De tot și toate.
Dacă din bătălii și războaie grele am scăpat de prostie nu ne mai scapă nimeni.
m.i
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu