Jurnal de dragoste necreată - Cap LXXXV - Fii deștept, e cu putință

Într-o lume așa nedreaptă
Unde totu-i de vânzare
Când credință nu există
Toți ajung la disperare.

Când iubirea e trădată
Binele e pedepsit
Dacă ajuți pe cineva
Devine nemulțumit.

Azi sunt luați în râs toți sfinții
Și sunt înjurați părinții
Într-o lume dezbinată
Dragostea-i demult uitată.

O lume debusolată
E ușor de controlat
Omul fără Dumnezeu
E pe drumul către iad.

Azi valorile-s uitate,
Sărbătorile furate
Cu altele din străini schimbate.
Sufletul e pustiit de minciună și de vid.

Nimic nu-i mai scump pe lume
Ca smerenia de sine.
Mândria orbește omul
Îl robește și-l supune.

Trăiește-ți viața frumos
Fii bun, blând, fii de cuvânt.
Iubește-L pe Dumnezeu
Ca să fii iubit de El.

Mulțumește pentru tot
Învață să spui, da pot.
Bucură-te de ce ai
Din ce ai primit fă-ți rai.

Roagă-te, fii răbdător
Fii-nțelept, fii de ajutor
Prin credință și iubire
Viața-ți va fi bucurie.

Inima să-ți fie soare
Zâmbește, fii alinare.
Bucură-te și de-o floare
Urmează-ți a ta cărare.

Odihnește-te, respiră
Tot ce e frumos admiră.
Fii deștept e cu putință,
Izbândești doar prin credință.

m.i