Jurnal de dragoste necreată - Cap XLIII - Poveste de Martie, cu dop, în limba suedeză.

Zi cu soare frumos, recunosc, și câţiva stropi de ploaie, te îndrepți spre emisiune, live, oameni mișto, totul va fi super, costum, adică sacou impecabil, cămașa albă apretată bine de mama, cravată clar, aglomeratie, bară la bară, şi din senin să fiarbă apa în radiator să fii prins în banda trei, trafic infernal, cu greu te strecori pe dreapta, ridici capota, apa clocotește, lași puțin că nu ai mult timp, toți te claxonează să te ,,încurajeze,, , desfaci capacul la vasul de expansiune, ceri la hotelul din fața ta, singura opțiune, fără doar şi poate, o sticla de apă plată, ți se aduce, nu de la chiuvetă ci din bar, o plătești, 50 lei, mai dai 10 portarului că obrazu' fin cu cinste se ține, te căieşti că nu ai comandat un pahar de şampanie, măcar ştiai o treabă, când să o torni în vas îți scapă capacul vasului jos pe scutul de la motor, te uiți tâmp, introduci mâna corespunzător, faci mâneca sacoului numai ulei, îți împingi mâna mai adânc doar să pescuiești capacul, constați că mâna ta este mai groasă decât ai știut, murdăreşti şi cămaşa, te uiți iar tâmp, un ochi începe să îți zvâgnească nervos, dar, nu este totul pierdut, scăparea nu întârzie să apară, o domnișoară firavă,  iese în fața luxosului hotel din Calea Victoriei, la țigară. 

Îi fixezi mâinile, ochii ți se bulbucă tare și cășuni nici mai mult nici mai puțin direct pe biata fată că nici una nici două, ai mâna prea groasă și vezi, c-o fi a ei mai subțire și dacă este drăguță, și se vede că este, să-și înfigă ea grațios mânuța adânc să-ți dea dopul cu pricina fără de care nu poți să te miști prețiosul bolid, nou dealtfel. 

Între timp, doi polițişti vin să te susțină, unul cântă ceva la un fluier,  altul cântă din gură, ceva cu să pleci mai repede, o horă gen. 

După ce roșu ca racul explici situația, donşoara dă zglobie din umeri, zambeşte frumos și spune în suedeză cred că n-a înțeles nimic. 

(Sincer nu știu dacă era suedeză limba, nici nu mai contează.)

Îți ceri scuze prin semne, adică brusc începi să vorbești din mâini suedeza, când, fata se luminează la față, ca și cum a înțeles ce voiai, își introduce mânuța adânc după dopul buclucaș și ți-l întinde. 

Mulțumești, te inroşeşti şi mai rău, când să pleci, vine portarul și zice: ,,domnu', trebuia să spuneți mie ce voiați, dânsa este patroana hotelului,,

m.i